COMUNITATE

Interviu Laura Iris Mattes, membru roPot

Laura, spune-ne în câteva cuvinte cine eşti. 

Sunt o persoană care încearcă să afle cine este: să ştiu ce mă face fericită, care sunt pasiunile mele şi cum vreau să arate viitorul meu apropiat... În ultimii ani, am absolvit University of California Berkeley la dublă specializare, Psihologie şi Drept. După aceea am lucrat, în calitate de coordonator de program, la un ONG care activa în domeniul de drepturi ale femeilor şi ale persoanelor homosexuale. De asemenea,  am lucrat şi ca asistent pe probleme juridice pentru Google.

Când te-am cunoscut eu în toamnă abia venisei din Statele Unite. Povesteşte-ne cum te-ai hotărât să vii în România.

Am venit în România cu o bursă Fulbright, iar când am aplicat pentru această bursă aveam opţiunea de a alege dintre mai multe ţari. Deşi iniţial decizia mea nu a fost pentru România, pentru că voiam să încerc să trăiesc în locuri total necunoscute, totuşi ceva m-a făcut să-mi schimb opţiunea. Primul lucru pe care l-am realizat când am început cercetarea pentru proiectul meu a fost că România are una dintre cele mai mari rate de violenţă domestică din UE. În al doilea rând, multe dintre serviciile sociale care furnizează servicii în acest sens sunt slab pregătite în ceea ce priveşte programele alocate prevenirii acestei probleme. Şi în ultimul rând, am întâlnit mulţi români care au plecat în străinătate pentru că erau prea multe care nu se rezolvau în România şi care se săturaseră de vieţile lor aici. Deşi le accept punctul de vedere, problemele şi dificultăţile nu dispar dacă nimeni nu se ocupă de ele. De aceea, am crezut de cuviinţă să-mi petrec anul de bursă în România încercând cu toate resursele pe care le am să fac o schimbare.

Ai venit cu gândul ca într-un an să începi un proiect social aici. Despre ce e vorba şi cum îţi merge cu el acum?

Am sosit în România acum câteva luni pentru a începe  proiectul “Dincolo de Şoapte”, care este un blog comunitar făcut cu scopul de a rupe tăcerea şi de a lupta împotriva discriminării de gen, sex şi sexualitate. Ideea mi-a venit cand am început să cercetez nivelul violenţei domestice în România. Am realizat că violenţa sexuală este o problemă endemică care este răspândită în toate sferele vieţii economico-sociale, indiferent de educaţie, şi care este prezentă la toate vârstele.  În cursul cercetărilor mele am descoperit că deşi România a început în mod timid să înfiinţeze ONG-uri şi adăposturi pentru a ajuta victimele violenţei sexuale, totuşi foarte puţine lucruri s-au făcut pentru a preveni problema. Cu cât am cercetat mai mult, cu atât am descoperit că de fapt există o lipsă aproape totală de educaţie sau de dialog în ceea ce priveşte viaţa sexuală. Am creat “Dincolo de Şoapte” pentru a încuraja tinerii să comunice în mod deschis despre subiecte pe care de obicei le discută numai în intimitate. Pe acest site încurajez tinerii să-şi împărtăşească poveştile şi opiniile lor legate de gen, sarcină, boli cu transmitere sexuală şi multe alte subiecte de interes pentru ei.  Cred în puterea generaţiei mele de a schimba această stare de fapt. Dar, cu toate că oamenii recunosc că este necesar un astfel de dialog, este în continuare dificil să-i încurezi să povestească despre experienţele şi opiniile lor.  Cred că nu dorim să investim energie şi efort pentru o anumită cauză, deoarece nu avem încredere că putem schimba ceva. Doresc să schimb această atitudine.

Iar despre roPot cum ai aflat? Cum te-a ajutat cel mai mult pană acum faptul că te-ai alăturat comunităţii?

Am auzit de roPot de la o prietenă de-a mea care încerca de asemenea să-şi înceapă propriul proiect. Este o comunitate minunată în care mă simt bine. La început, când abia venisem în România, am întâmpinat multă negativitate şi multe piedici, dar roPot a fost o gură de aer proaspăt de pozitivism printre toate acestea. Am început să merg constant la Seara de Antreprenoriat Social şi am fost inspirată când ascultam celelalte proiecte cu impact social care aveau loc în România şi mi-a plăcut să aflu care sunt scopurile lor, cum operaţionează şi modalitatea prin care au trecut peste obstacole.

Între timp te-ai hotărat să lucrezi alături de noi în HUB  young experiment. De ce ţi-a suras conceptul de HUByx?

Prima dată m-am îndrăgostit de HUB în oraşul în care locuiam, San Francisco. Ştiam de reţeaua  HUB de ceva vreme, iar un HUB satelit a fost deschis acolo cu câteva luni înainte de a pleca eu în România. Era un loc liniştit, pozitiv unde multe idei bune au apărut, au fost susţinute şi au ajuns la maturitate. De asemenea, simt acelaşi fel de pozitivism de la HUByx. Sunt o persoană căreia îi plac oamenii şi dacă sunt înconjurată de oameni prietenoşi, inteligenţi, cărora le pasă, cum să nu fiu fericită?

Un gand de final despre cum te-ai obisnuit cu Romania?

România a fost o carapace greu de spart, dar odată ce eşti capabil s-o spargi şi poţi intra, răsplata este bine meritată!

Tweet

Acasă